Meseria de peisagist nscrisa de-abia n 2014 n nomenclatorul oficial

In contextul in care meseria de architect peisagist este relativ noua in tara noastra, am stat de vorba cu Alexandru Pripis, architect peisagist, director general al Gedeus, despre ce se cere pe piata autohtona. Alexandru Pripis este si membru al Asociatiei Peisagistilor din Romania, AsoP – Filiala Teritoriala Bucuresti-Ilfov si absolvent al Sectiei de Peisagistica din cadrul Facultatii de Horticultura- USAMVB.

infoCONSTRUCT: Cum este perceputa in Romania ideea de arhitectura peisagera?

Alexandru Pripis: Arhitectura peisagera este un domeniu tanar la noi in tara, necunoscut de majoritatea, dar care in ultimii ani a castigat popularitate. Din punct de vedere legislativ intreaga procedura de recunoastere a meseriei a fost tergiversata ani la randul si abia in 2014, prin munca colectiva a Asociatiei Peisagistilor din Romania - AsoP, titlul de peisagist a fost notat in nomenclatorul meseriilor din Romania. Avand in vedere acest fapt, nici nu putem avea pretentia sa fie un domeniu prea popular.
Peisagistica este un domeniu vast, in care sunt inglobate holistic aspecte din urbanism, arhitectura, ecologie, biologie, economie, hidrologie, horticultura, sociologie, antropologie, etc. Daca in indatoririle unui arhitect peisagist care activeaza in tarile mai dezvoltate ale lumii intra activitati precum proiectare, cercetare sau stabilirea regulilor si politicilor zonale de amenajare a teritoriului, design urban, watermanagement, protectie costiera, parcuri naturale, si alte lucrari de anvergura, in Romania activitatea principal, pentru care este mai ales cunoscut peisagistul, este cea de proiectare si amenajare a gradinilor si teraselor private.
Fata de acum 4-5 ani, oamenii sunt simtitor mai deschisi, isi pun increderea in cunostintele specialistului si ii accepta propunerile si designul cu mai mare usurinta. Bineinteles, nu a disparut inca genul acela de client care e hotarat sa te plateasca doar ca sa ii pui pe hartie ideile sale si pe care sa i le validezi ca fiind nemaipomenite. Din fericire, cei din ultima categorie sunt din ce in ce mai putini.

infoCONSTRUCT: Am inteles ca sunteti confundati destul de des, cu gradinarii... Cat de deranjant este?

Alexandru Pripis: Mai apare din cand in cand si aceasta confuzie, ca suntem gradinari. Se intampla in general din comoditatea oamenilor de a se informa. Probabil fac analogia cu vanzatorul care s-a tranformat in agent de vanzari, si se gandesc ca si gradinarul ar trebui numit cumva mai pretentios. Oricum, datoria noastra este sa si educam clientul. Inca explic cu rabdare ca unul da cu lopata, altul cu creionul. Daca se dovedeste ca cineva vrea doar sa i se sape in gradina, recomand pe cineva specializat in acesta activitate. Cunosc oameni bucurosi sa ajute. Deranjant este doar cat lasi sa fie. Eu am alte activitati spre care imi concentrez atentia.

infoCONSTRUCT: Cat castiga un inginer peisagist, la noi in tara?

Alexandru Pripis: Experienta, rapiditatea, atentia la detalii si creativitatea lucrarilor facute sunt atuuri care isi spun cuvantul in castigurile peisagistului. Vizibilitatea este cu siguranta un factor care defineste volumul de munca primit. De asemenea tariful este important, insa inca nu exista un tarifar stabilit pentru arhitectii peisagisti asa ca fiecare individ practica tarife proprii. Totusi, eu ma simt mai castigat atunci cand o lucrare de-a mea prinde viata, cand proiectul este respectat in detaliu la executie, cand spatiul rezultat este apreciat si indragit de beneficiar.

infoCOSNTRUCT: Putem vorbi de o munca sezoniera sau nu? Avand in vedere ca o schita de proiect se poate face oricand?

Alexandru Pripis: Activitatea in domeniu este influentata de sezoanele anuale. Primavara si toamna sunt cele mai aglomerate perioade intrucat acestea sunt momentele cele mai prielnice pentru plantare. Vara si iarna lumea este de obicei plecata in concedii si sunt perioade mai libere. Este ciudat cum aproape fiecare client se hotaraste sa faca si proiectul si executia gradinii in acelasi sezon, aglomerandu-ne in perioadele de plantare. Ideal ar fi ca vara si iarna sa ramana perioade de proiectare, iar primavara si toamna sa ne concentram pe executia proiectelor concepute in sezoanele precedente.

infoCONSTRUCT: Cat dureaza, in medie, amenajarea unei gradini?

Alexandru Pripis: Timpul de proiectare difera de la gradina la gradina, in functie de doleantele clientului. Surprinzator pentru multi, poate, nu doar suprafata terenului conteaza in aproximarea unui volum de munca. Daca pe o suprafata de 200 mp clientul vrea 5 corcodusi si un balansoar, volumul de munca este complet diferit fata de cazul in care pe aceeasi suprafata ar dori un bazin si o perdea de apa, deck si jardiniere construite, alei si pergole, alaturi de arbori, arbusti si subarbusti. Totodata, volumul documentatiei dorite de client influenteaza timpul de lucru. Gedeus pune la dispozitia doritorilor 3 pachete de proiectare diferite. Timpul in care se realizeaza pachetul care include simulari 3D si animatie de prezentare va fi mai mare decat cel al pachetului care contine doar documentatia tehnica (plan general, plan de plantare si trasare, detalii tehnice, etc). In principal, o gradina de suprafata si complexitate mica sau medie poate necesita un timp de lucru incepand cu 2 saptamani. Asa ca singura metoda de a aproxima corect timpul este de a primi informatii complete despre ce se doreste de la viitorul spatiu de amenajat.

infoCONSTRUCT: Care sunt proiectele dvs cele mai dragi?

Alexandru Pripis: Urmaresc cu pasiune abordarea tehnicilor inovative in amenajarile peisagere, incurajand realizarea lucrarilor moderne ce pot beneficia de implementarea unor concepte precum “design verde”, sustenabilitate si durabilitate. Cele mai dragi proiecte imi sunt cele ce se desfasoara pe spatii mici si medii. Poti controla foarte bine fiecare metru patrat din teren si ii poti imprima cu usurinta o atmosfera aparte. In plus imi place foarte mult sa detaliez, iar pe spatii mici detaliul face diferenta.

In decembrie 2014 am terminat de proiectat o terasa de 40 mp in stil contemporan, adiacenta unei case, in zona 1 Mai din Bucuresti. Am jucat volumele pe verticala, pastrand o zona la nivelul actual al terenului si inaltand o alta zona prin construirea unei jardiniere spatioase, in forma de L. Urmarind forma jardinierei, pe 2 dintre peretii acesteia va fi construita in consola o banca din lemn, asa numita banca “plutitoare”. Adiacent jardinierei si bancii va fi construita o masa din beton, ce va prezenta o nisa in zona blatului. In acea nisa vor fi montate doua butelii de camping cu bioetanol acoperite cu pietre decorative, astfel ca masa va avea dubla functionalitate: cea de masa propriu-zisa si cea de piesa de foc. Vechea gradina a fost transformata intr-o terasa prin acoperirea cu deck din lemn WPC. Acelasi lemn a fost folosit si pentru dublarea gardului existent, montat la distanta de cativa centimetri fata de acesta din urma. Intre gardul vechi din caramida si tencuiala si gardul nou din lemn vor fi montate benzi de iluminat cu Led-uri, ce vor ilumina din interior si vor crea ambianta nocturna. Gradina este umbrita de imobilele din jur si de arborii stradali asa ca am fost nevoit sa aleg plante de umbra: ferigi, menta, crin de toamna, saschiu si altele. Imediat dupa trecerea inghetului vom demara etapa de executie.

infoCONSTRUCT: De unde va gasiti inspiratia?

Alexandru Pripis: Cartile de specialitate, natura si internetul sunt surse nesfarsite de inspiratie. Dar mai important decat acestea, imaginatia proprie isi pune cel mai mult amprenta pe lucrarile mele. Pana la urma orice lucru banal te poate inspira. Ma surprind cateodata pierzandu-mi privirea la cate o treapta mai sui, o piatra sau un petec de muschi de pe vreo bordura din oras si fara sa vreau transpun acel micro-peisaj intr-un ansamblu imaginar la scara mare, il vizualizez mental intr-un mod cu totul si cu totul diferit fata de realitate, plin de detalii. Cand il transpun pe hartie prinde viata, ma regasesc in acel spatiu cu totul. Ma plimb prin el si il imbunatatesc unde este nevoie. Gasesti nenumarate solutii si variante pentru orice situatie. Asa ca atentie la pixul cu care notati, poate maine imi va folosi ca muza pentru urmatorul proiect.

infoCONSTRUCT: Cum ai realizat ca vrei o cariera in domeniul asta?

Alexandru Pripis: Am aflat de existenta meseriei de peisagist tarziu, dupa ce am dat bacul si trebuia sa imi aleg o facultate. Oscilam intre peisagistica si arhitectura. Dupa proba de desen a examenului de admitere de la sectia de Peisagistica din USAMVB am intrat primul in anul meu. Am inceput sa lucrez, angajandu-ma in anul 2 de facultate, la un birou de arhitectura. Apoi am fost nevoit sa aleg intre job si facultate, profesorii incepusera sa ceara prezenta obligatorie si se cerea semnatura studentului la inceputul si sfarsitul atelierelor. Am renuntat la slujba, iar dupa ce lucrurile s-au mai linistit in facultate am mai colaborat cu diversi antreprenori de peisagistica.
Apoi, dupa 2 ani si mai multe experiente neplacute ca angajat la firme de peisagistica din Bucuresti am decis sa imi iau destinul in propriile maini, si sa lucrez la nivelul de calitate si profesionalism pe care il agreez. Ador peisagistica si o fac cu drag. Imi este si pasiune si serviciu.

infoCONSTRUCT: Care au fost cele mai mari provocari cu care v-ati confruntat?

Alexandru Pripis: Am avut colaborari dificile cu statul. Odata, la un parc de 3 hectare si jumatate intr-un oras la 60 km in nord-vestul Bucurestiului. Am lucrat conceptul si l-am ridicat in 3D. Era finalizat cam in proportie de 75-80%. L-am prezentat primarului si arhitectului sef al orasului si l-au acceptat doar cu cateva mici modificari. Batusem palma neoficial, urmand ca dupa 2 saptamani sa semnam contractul.
Au trecut cele 2 saptamani, au fost alegeri locale, iar primarul nu mai era primar. Am muncit degeaba, noul ales nu era interesat de subiectul parcurilor. Consider totusi ca cea mai mare provocare este, uneori, clientul dificil. Se intampla cateodata sa intalnesti o persoana careia sa nu ii poti schimba punctul de vedere cu oricate argumente ai aduce. Sunt unii oameni fixati pe cate o idee, si chiar daca le explici ca nu este in regula din punct de vedere compozitional, cromatic, functional sau economic, isi doresc cu tot dinadinsul sa fie ca ei. Indiferent daca prezinti si variante mai potrivite. Dar sunt cazuri izolate.


infoCONSTRUCT: Ce tarife se percep, in genere, la o lucrare, si ce include in mare un proiect?

Alexandru Pripis: Repet, nu exista un mod de tarifare prestabilit pentru meseria de arhitect peisagist asa ca preturile sunt la latitudinea fiecaruia. Exista un zvon cum ca unii colegi ar tarifa la metru patrat proiectat, si aici ma intorc la scenariul pe care l-am expus mai sus, cu suprafata de 200 mp in 2 cazuri distincte. Unul, cand volumul de munca e foarte mic si unul in care este foarte mare. Daca aplici tarif la metru patrat cineva sigur iese in pierdere. tine de seriozitatea fiecaruia. Eu tarifez in functie de volumul de munca, de timpul necesar fiecarui proiect in parte.
In viziunea mea, un proiect complet contine planurile tehnice (masterplan, plan de trasare alei, plan de plantare, detalii tehnice, planul sistemului de irigare, sistemul de drenaj, sistemul de iluminat), anexele (tabloul de vegetatie, antemasuratoarea, devizul estimativ) si simularile 3D. Cu aceste materiale clientul poate realiza lucrarea nu doar cu mine alaturi de colaboratorii mei pe executie, dar si cu oricare alt antreprenor de peisagistica sau chiar in regim propriu. Desigur, daca un client doreste, poate opta doar pentru consultanta sau o schita de proiect, nu neaparat pentru un pachet complet de proiectare.
infoCONSTRUCT: Va multumim!