Esecul programului reabilitarii termice

Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului (MDRT) a decis implementarea unei noi variante a programului de reabilitare termicã, în care solicitanþii suportã investiþia. Firmele din construcþii îi prevestesc eºecul, însã autoritãþile sunt convinse cã plafonul alocat va fi depãºit.

Primele rezultate ale programului de reabilitare termicã, demarat în 2006, au început sã fie vizibile abia la trei ani distanþã. Asta în condiþiile în care Guvernul suporta 50% din costuri, primãriile - alte 30%, iar asociaþiile de proprietari - restul de 20%. În aceste condiþii, s-au reabilitat 25.000 de locuinþe, iar alte circa 18.000 de unitãþi sunt în curs de finalizare în acest an. La prima vedere, am putea spune cã programul de abia acum începe sã prindã contur, mai ales cã numãrul solicitãrilor fãcute de administraþiile locale a început sã creascã. În urmã cu douã luni, MDRT era informat cã valoarea totalã a solicitãrilor pe varianta veche a programului de reabilitare se ridicã la 1,5 miliarde lei, în contextul în care bugetul pentru acest an a fost de 150 milioane lei.

„Resursele pentru programul vechi au fost epuizate. Am fãcut repartiþiile de anul trecut ºi am mai fãcut un credit de angajament de 150 milioane lei pentru a începe lucrãrile de anul acesta, urmând ca banii sã fie plãtiþi în 2011. Noi sperãm ºi într-o suplimentare de buget, dar acum toatã lumea vrea acest lucru ºi e puþin probabil cã se va obþine“, a declarat, pentru Capital, Ioan Andreica, ministru secretar de stat în cadrul MDRT.
Guvernul a decis, la începutul lunii iulie, cã proprietarii locuinþelor incluse în programul de reabilitare termicã vor avea posibilitatea sã finanþeze lucrarea prin credit bancar contractat cu garanþia statului ºi dobândã subvenþionatã, dupã modelul programului „Prima Casã“. Noua variantã pare sã fie o alternativã la vechiul program, dat fiind faptul cã autoritãþile nu mai fac faþã plãþilor.

Cum funcþioneazã noul program

Solicitanþii înscriºi în programul de reabilitare care nu vor sã mai aºtepte câþiva ani, pânã ce statul va elibera fonduri ºi pentru blocul lor, au posibilitatea sã se împrumute la bancã pentru suma necesarã reabilitãrii locuinþei.

Bãncile care vor participa la program vor acorda finanþãri în lei, pe maximum cinci ani, cu o dobândã ROBOR la trei luni, la care se adaugã o marjã fixã de 1,5-2,5% pe an, plus comisionul de gestiune datorat Fondului de Garantare. Avansul pe care trebuie sã îl plãteascã solicitantul este de 10%.

De menþionat faptul cã, pentru a accesa un credit, 90% din proprietarii unui bloc trebuie sã fie de acord cu împrumutul pe care îl va face asociaþia de proprietari ca entitate juridicã.

Ca ºi în cazul programului „Prima Casã“, existã un prag maxim pânã la care te poþi împrumuta. Este vorba despre suma de 1.750 de euro/camerã, în cazul apartamentelor, excluzând bucãtãria, holul ºi baia, ºi un prag maxim de 7.500 de euro în cazul caselor.

„Dacã ne raportãm la dobânzile de azi de 21%-22%, putem spune cã statul suportã 20% din costuri. Totodatã, primãriile au posibilitatea de a subvenþiona cu pânã la 30% aceste lucrãri. Din aceºti bani, solicitanþii îºi pot pune ºi panouri solare, baterii solare, cazane sau sã renoveze instalaþiile“, a explicat Ioan Andreica.

Ca exemplu, pentru un apartament cu douã camere, costul de reabilitare este de 2.500 de euro, ceea ce înseamnã cã dintr-un împrumut de 3.500 de euro, suma maximã pentru acest tip de apartament, mai rãmân 1.000 de euro ce pot fi utilizaþi pentru alt tip de renovãri.

„Ne aºteptãm ca cererile pe programul de reabilitare numãrul doi sã depãºeascã plafonul alocat pentru acest an. Nevoia de reabilitare existã. Avem trei milioane de apartamente ºi trei-patru milioane de case ce trebuie reabilitate. Statul nu ar avea cu ce sã garanteze o avalanºã de cereri. Dar din total se vor gãsi 2-3% care sã facã credite. Din experienþa din 2009 ºi 2010 se realizeazã importanþa acestui proces“, a mai spus ministrul secretar de stat. Potrivit acestuia, programul va demara în aceastã lunã, dupã ce se va semna convenþia cu bãncile. Reprezentantul MDRT estimeazã cã dupã epuizarea plafonului de 50 milioane de euro alocat pentru noua variantã a programului ºi a celor 150 milioane lei angajate pe formula iniþialã, România va ajunge la circa 70.000 de locuinþe reabilitate termic. Mai exact, pe lângã locuinþele aflate deja în construcþie, ar mai trebui începute ºi finalizate alte 27.000 de unitãþi pânã în 2011.

Cine îºi reabiliteazã locuinþa în crizã

Românii care acceseazã programul de reabilitare în aceastã perioadã au vârste cuprinse între 30 ºi 55 de ani, sunt angajaþi, au venituri stabile de circa 3.000 de lei net ºi se folosesc exclusiv de economii pentru a suporta costurile reabilitãrii, aratã un scurt profil realizat de producãtorul de adezivi Den Braven România la cererea Capital. În perspectiva unei ierni ce va aduce un cost al întreþinerii chiar ºi triplu faþã de anii trecuþi ºi cu o piaþã a materialelor de construcþii în continuã scãdere, românii ar putea fi tentaþi de ideea reabilitãrii termice.

Izolarea termicã a unui apartament vechi, care presupune cãptuºirea pereþilor cu polistiren ºi montarea de tâmplãrie termoizolantã, poate reduce consumul de energie cu pânã la 50%, la circa 100 kwh/mp/an. Majoritatea locuinþelor din România depãºesc un consum de energie termicã de 200 kwh/mp/an, potrivit analizelor realizate la fundamentarea actelor normative privind certificarea energeticã, fapt care le înscrie în clasa energeticã D. În cadrul programului de reabilitare termicã susþinut de stat se folosteºte polistiren de zece centimetri. Un strat de zece centimetri de polistiren face mai mult decât un rând în plus de cãrãmizi. Un perete izolat are o rezistenþã termicã de 3,8 mpK/W, faþã de un perete de cãrãmidã simplu, neizolat, care are o rezistenþã de doar 1,2 mpK/W.

Într-un studiu realizat de compania Impact la începutul acestui an se arãta cã în cazul unui apartament cu trei camere izolat termic se realizeazã o economie de circa 823 euro pe an, adicã peste 41.000 de euro pe perioada de viaþã a locuinþei. Pe durata de viaþã a unui apartament situat în clasa energeticã A (consum de pânã la 70 kwh/mp/an), valoarea totalã a economiilor la factura de întreþinere reprezintã pânã la 31% din valoarea apartamentului.

„Trebuie luate în seamã douã aspecte: cine se mai înhamã la un credit în aceastã perioadã? Dacã statul schimbã regulile în viitorul apropiat ºi te trezeºti cã nu-þi mai garanteazã nimic. În al doilea rând, expertiza tehnicã ºi auditul energetic al clãdirii, decizia de intervenþie ºi obþinerea certificatului de urbanism, proiectarea lucrãrilor de reabilitare termicã ºi obþinerea autorizaþiei de construire. Cam cât dureazã totul? Sigur depãºim luna martie 2011“, este de pãrere Adrian State, directorul general al Den Braven România.

Pro ºi contra „Reabilitarea 2“

Cei mai mulþi producãtori de materiale de construcþii utilizate în procesul de reabilitare termicã, chestionaþi de Capital, considerã noua variantã a programului un eºec, în primul rând din cauzã cã trebuie convinºi 90% din proprietarii unui bloc sã acceseze un credit.

„Partea a doua a programului de reabilitare a fost începutã ca urmare a presiunilor din piaþã, însã nu cred cã va avea vreun succes. Este greu sã convingi 90% din proprietarii unui bloc, mai ales când majoritatea sunt pensionari. Puþinele blocuri reabilitate pânã acum au fost finalizate în mare parte cu ajutorul primãriilor care au suportat ºi partea beneficiarului“, a menþionat Valentin Petrescu, preºedintele Patronatului Producãtorilor de Tâmplãrie Termoizolantã.

Potrivit acestuia, pânã acum, piaþa termopanelor nu a perceput niciun semn pozitiv, reducerile fiind constante de la o lunã la alta.

„Acest program va avea un eºec rãsunãtor. În primul rând, pentru cã nu existã normative care sã specifice tipul de materiale ce trebuie folosite la reabilitare. Adicã, se pot lua la negru, fãrã nicio garanþie. Nu cred cã perspectiva iernii va avea un impact în piaþã, pentru cã deja este târziu sã te apuci de termoizolare. Eventual, anul viitor sã se simtã un val, dar asta dacã oamenii vor mai avea bani, la câþi ºomeri o sã aparã în sectorul bugetar“, a explicat Mihai Ursu, directorul de vânzãri al producãtorului de polistiren Austrotherm.

Preºedintele Asociaþiei Producãtorilor de Materiale de Construcþii din România (APMCR), Claudiu Georgescu, considerã cã programul guvernamental corespunde noilor realitãþi. El aratã cã problema se pune la cazurile sociale ºi la pensionari, care nu se calificã pentru accesarea unui credit.

„Statul nu mai are bani ºi cetãþeanul este obligat sã suporte costuri de întreþinere mãrite. O parte va închide caloriferele la iarnã, iar o parte va încerca sã reducã costurile prin reabilitare“, a subliniat Georgescu.

Pe de altã parte, sunt jucãtori din piaþã care vãd garanþiile oferite de stat ca pe o diminuare a numãrului de licitaþii trucate la care am asistat în ultimii ani. Marcel Bãrbuþ, proprietarul producãtorului de materiale de construcþii AdePlast, considerã cã în noua variantã asociaþiile de proprietari vor fi mai atente la selectarea constructorilor ºi la executarea lucrãrilor.

„Avem nevoie sã ieºim din era dirigintelui de ºantier care dãdea bun de platã pe lucrãri neexecutate sau necorespunzãtoare. Decidenþii asociaþiilor trebuie sã negocieze direct cu firmele. În aceste condiþii, preþul obþinut va reprezenta o treime din preþurile practicate în licitaþiile organizate de stat“, avertizeazã Bãrbuþ. Potrivit acestuia, dacã reabilitarea termicã este fãcutã corect, investiþia se amortizeazã în trei-cinci ani.
Cine se mai înhamã la un credit în aceastã perioadã? Dacã statul schimbã regulile ºi nu-þi mai garanteazã nimic.
Adrian State, director general, Den Braven România

1.750 euro/camerã este pragul maxim al creditului ce poate fi accesat pentru reabilitarea termicã a unui apartament

50 milioane de euro este plafonul alocat pentru acest an în cadrul noii formule a programului de reabilitare termicã

De ce sã intri în program

Întreþinerea din aceastã iarnã se pre­conizeazã cã va fi triplã faþã de anul trecut
Materialele de construcþie s-au ieftinit, deci costul reabilitãrii scade
Fondurile alocate pentru varianta iniþialã a programului sunt insuficiente ºi timpul de aºteptare este mare
Ai control asupra execuþiei lucrãrilor, din moment ce suporþi întreaga investiþie
Beneficiezi de dobândã subvenþionatã de stat.

Închisoare pentru case dãrãpãnate

Un motiv în plus care ar putea determina o creºtere a numãrului de solicitãri de reabilitare este faptul cã proprietarii imobilelor degradate vor fi obligaþi sã finanþeze lucrãri exterioare, precum reparaþii, tencuieli ºi zugrãveli, în caz contrar putând fi sancþionaþi cu amendã pânã la 10.000 lei sau chiar cu închisoare.

Noile reguli fac parte dintr-un proiect de ordonanþã care mai stipuleazã cã lucrãrile trebuie derulate din propria iniþiativã a proprietarului, persoane fizice sau juridice, sau la simpla cerere a autoritãþilor locale.

Ca bonus, proprietarii vor fi scutiþi temporar de impozit pe clãdire dacã executã lucrarea în regie proprie. Termenul pentru executarea lucrãrilor va fi de ºase luni de la data primirii de cãtre proprietar a unei notificãri din partea autoritãþii locale ºi poate fi extins cu cel mult douã luni, numai cu acordul primarului. Costul lucrãrilor poate fi subvenþionat de primãrii numai în cazul persoanelor care nu pot finanþa lucrarea ºi care dovedesc cã au venituri medii nete lunare pe membru de familie sub câºtigul salarial mediu net lunar pe economie.

Sursa: www.capital.ro