Autostrada nefinalizata

În loc sã se sfârºeascã într-un nod rutier, cum ar fi normal, autostrada spre Valea Prahovei se va înfunda într-un giratoriu aglomerat, la intersecþia cu centura Vest Ploieºti, apãrut ad-hoc în proiect.

Un pod neterminat peste lacul Cociovaliºtea, în apropiere de Moara Vlãsiei, un sens giratoriu înghesuit în centura Vest Ploieºti, iar la mijloc, pe aproximativ douã treimi, asfalt cu sincope; astfel va arãta, cel mai probabil la finele acestui an, autostrada spre Valea Prahovei aflatã în portofoliul firmelor Spedition UMB, Pa&Co ºi Euroconstruct Trading 98.

Acum trei sãptãmâni oficialii Ministerului Transporturilor declarau cã Dorinel Umbrãrescu, Costel Cãºuneanu ºi Dan Beºciu, patroni în ordine ai firmelor menþionate, au renunþat la pretenþiile lor ce ar fi dus la majorarea contractului cu încã aproape jumãtate din valoarea iniþialã (de 180 milioane euro, fãrã TVA) ºi au decis sã se reîntoarcã la muncã, cu angajamentul cã vor termina proiectul început în 2007, pânã la finele acestui an. Lucrãrile sunt însã departe de a necesita doar mici finisaje.

Giratoriu ad-hoc spre Ploieºti

Vor ieºi de pe autostradã ºi vor da cu nasul într-un giratoriu aglomerat. Cam aceasta îi aºteaptã pe ºoferii ce vor dori, de anul viitor, sã parcurgã viitoarea autostradã Moara Vlãsiei-Ploieºti ºi, mai apoi, centura vest Ploieºti. Deºi regulile spun cã accesul pe sau de pe o autostradã trebuie fãcut printr-un nod rutier, se pare cã nimeni de la Compania de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale din România (CNADNR) nu s-a gândit la aceasta când a fost scos proiectul la licitaþie, în 2007. Zilele trecute, muncitorii firmei Spedition UMB care lucrau la tronsonul de autostradã dinspre centurã nu puteau da nici o explicaþie asupra modului în care va avea loc accesul. „Nu ºtim, treaba noastrã (adicã tronsonul în lucru la Spedition UMB - n.r.) se terminã la 700 de metri de centurã", spuneau ei.

Misterul accesului este lãmurit de Dorinel Umbrãrescu, patronul acestei firme. „Va fi un sens giratoriu provizoriu, pânã când se va termina autostrada Comarnic Braºov", spune el. Cum acest proiect se gãseºte la Ministerul Transporturilor într-un stadiu necunoscut, e de presupus cã ani buni de acum încolo cei ce sosesc de pe autostradã vor trebui sã stea la coadã minute bune pentru a intra pe centurã. Giratoriul apãrut ad-hoc pe traseul autostrãzii pare a fi mai degrabã consecinþa unei înþelegeri mai puþin vizibile între CNADNR ºi Spedition UMB.

Fãrã el autostrada ar folosi doar traficului între satele judeþelor Ilfov ºi Prahova. Dorinel Umbrãrescu nu îºi aminteºte dacã giratoriul a fost sau nu inclus în proiectul iniþial. „Nu mai ºtiu", spune el scurt, întrebat dacã acesta era ºi proiectul iniþial.

Lãsând la o parte misterul giratoriului, lucrãrile pe cei 14 km de autostradã (km 48-km 62) aflaþi în lucru la Spedition UMB sunt foarte avansate. „Suntem la 96-97% ºi probabil cã în 1-2 luni de zile terminãm lucrãrile", spune Dorinel Umbrãrescu.

Într-adevãr mai are de lucru la rigolele de scurgere a apelor de pus asfalt în zona podurilor, mai trebuie puse separatoarele de sens ºi, în final, efectuate marcajele rutiere.

Sãtenii gonesc camioanele Pa&Co ºi Euroconstruct

Odatã ieºit de pe tronsonul firmei Spedition, urmeazã doi km în care natura îºi reintrã în drepturi ºi nimic nu aratã cã pe acolo va trece o autostradã. Cei doi km trebuiau iniþial construiþi de firma Pa&Co, deþinutã de Costel Cãºuneanu, însã au fost cedaþi companiei Euroconstruct Trading 98 care se ocupã ºi de primii 12 km dinspre Moara Vlãsiei. "Explicaþia este accesul dificil al camioanelor care ar trebui sã transporte balast cu traversarea satele învecinate", spune un oficial din proiect. Mai precis câteva comune din zonã au interzis camioanelor firmelor Pa&Co ºi Euroconstruct sã le tranziteze localitatea, deoarece greutatea acestora le distruge casele. Totuºi, conform contractului iniþial, constructorii s-ar fi angajat sã mãreascã capacitatea portantã a drumurilor tehnologice astfel încât imobilele sã nu mai trepideze la trecerea camioanelor încãrcate cu zeci de tone de balast.

Pe urmãtorii 15 km, în lucru la firma Pa&Co asfaltul lipseºte, podurile au mai avansat, însã mai trebuie aºternut unu-douã straturi de balast ºi, desigur, cele trei straturi de asfalt. Peste Ialomiþa nu mai mult de trei -patru muncitori de la Pa&Co se chinuie sã dea de cap podului care separã tronsonul lor de cel al firmei Euroconstruct. Aici, pe tronsonul din mijloc al autostrãzii, lucrãrile ar fi gata în proporþie de 75-80%, faþã de proporþia de 65% acum o lunã.

Exproprierile nu s-au terminat nici acum

Cu siguranþã ultimii 12 km spre Moara Vlãsiei, în lucru la Eurocontruct Trading 98, este cel mai rãmas în urmã. ªi aici mai trebuie aºternute câteva sute de mii de tone de umpluturi, urmate de balast ºi asfalt. Rampele de acces pentru 3 pasaje lipsesc, aceasta ºi din cauza faptului cã exproprierile nu s-au terminat. Nu este clar dacã cele aproximativ 15 procente la stadiul fizic recuperate de Euroconstruct Trading de la reluarea lucrãrilor vor fi suficiente pentru ca porþiunea sã fie încheiatã la finele acestui an. In prezent stadiul lucrãrilor este de 40%. Muncitorii firmei spun cã s-ar lucra cu aproximativ 130 de basculante, inclusiv noaptea, ºi îºi manifestã însã convingerea cã în august se va putea trece la aºternerea asfaltului. "Nu are cum, cel mult sã punã doar primul strat de asfalt, cel de rezistenþã", afirmã un responsabil de proiect.

În plus Euroconstruct se loveºte de o problemã majorã, cea a podului de peste lacul Cociovaliºtea, lung de 200 de metri ºi care necesitã turnarea a nu mai puþin 140 de grinzi de beton. Fãrã terminarea acestuia accesul pe autostradã va fi imposibil. „În mod normal se poate turna o grindã la 3 zile, în cel mai bun caz 2 pe zi. Fiecare grindã trebuie sã stea 28 de zile nemiºcatã dupã ce este scoasã din cofraje pentru a nu se fisura", spune responsabilul de proiect indicat. Surse din cadrul acestuia afirmã însã cã pe lângã aceste dificultãþi tehnologice existã ºi altele financiare. Fiind prinsã la înghesuialã de cei care deþin capacitãþile necesare, firmei Euroconstruct i se cer 5.000 de euro pe fiecare grindã, bani pe care aceasta nu este dispusã, deocamdatã, sã îi plãteascã. Podul de la Cociovaliºtea pare a fi cea mai mare piatrã de moarã ce atârnã de proiectul autostrãzii.

Sursa: www.romanialibera.ro