Banii de autostrazi s-au cheltuit prost

Pentru o mânã de avocați, politicieni sau afaceriști, ex­pro­­prierile au fost multã vreme o oportunitate de a-și ajusta veniturile pe banii statului. La final, Compania de Drumuri s-a trezit fie cã a cum­pã­­rat hectare întregi de pãmânt pe care nu le folosește, fie cã a achi­tat prețuri prea mari pentru servicii juridice sau pentru unele parcele

De slãbiciunile legii s-a profitat din plin odatã cu pornirea proiectului autostrãzii București-Ploiești. De altfel, acest proiect de infrastructurã a dat cei mai mulți „expropriați de lux“, printre ei deputatul PSD Robert Negoițã, nepotul latifundiarului din Pipera, Gigi Becali, și câțiva oficiali locali. Peste 675 de milioane de lei a cheltuit Compania Naþionalã de Autostrãzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) pentru exproprierea terenului necesar construcției acestei autostrãzi, cu o lungime de 62 de kilometri, mai mult decât s-a cheltuit pentru exproprierea terenurilor necesare pentru demararea lucrãrilor pe toate tronsoanele Coridorului IV aflate în acest moment în lucru.

Sume importante de bani au intrat în conturile unor politicieni sau ale unor apropiați ai acestora. Robert Negoițã a primit pentru 7.576 de metri pãtrați aproape 660.000 de lei (155.000 de euro). Nepotul latifundiarului din Pipera, Gigi Becali, a mai încasat și el circa 270.000 de lei (63.500 de euro) pentru nouã terenuri pe care le deþine în comuna Voluntari. Exproprierile au ținut pe loc lucrãrile la acest proiect de infrastructurã mai bine de doi ani de zile. Dupã mai bine de cinci ani de la semnarea contractelor, autostrada menitã sã le ofere o alternativã la DN1 bucureștenilor în drum spre munte va fi gata abia în al doilea trimestru.

46 de hectare pe care cresc buruieni

2,22 milioane de euro este suma pe care o are compania blocatã în terenuri pe care nu va fi turnat niciun centimetru de asfalt. Este vorba de puțin peste 46 de hectare de terenuri expropriate în perioada 2004-2008, când Bechtel se juca de-a proiectantul pe Autostrada Transilvania și schimba frecvent soluțiile și proiectele tehnice și, implicit, traseul viitoarei autostrãzi. „Suprafețele nu sunt neutilizabile, majoritatea fiind amplasate în lungul amprizei actuale“, precizeazã directorul general al Companiei de Autostrãzi, Daniela Drãghia.

Potrivit acesteia, terenurile, fiind în domeniul public, pot fi transferate cãtre unitãțile administrativ teritoriale sau cãtre Ministerul Mediului și Pãdurilor, pot fi concesionate sau închiriate pentru realizarea benzinãriilor, se pot folosi pentru centre de întreținere a autostrãzii, pentru parcãri, depozite, sau pot fi utilizate pentru dezvoltarea ulterioarã a autostrãzii de la douã la trei benzi pe sens.

Conform datelor furnizate de CNADNR, pentru exproprierea terenurilor necesare construirii secțiunilor 2B (Câmpia Turzii-Gilãu) și 3C (Suplacu de Barcãu - Borș) s-au cheltuit 253 de milioane de lei. Decizii de expropriere au fost date atât pentru realizarea autostrãzii Comarnic-Brașov, proiect care nu s-a materializat deocam­datã, în urma renunțãrii la contract a consorțiului franco-elen Vinci-Aktor, cât și pentru lãrgirea la patru benzi a centurii de sud a Capitalei, proiect la care CNADNR a renunțat, cel puțin deocamdatã.

Pentru exproprierea a 39,7 hectare de pe raza localitãților Râșnov și Cristian din Brașov, guvernul alocase 25,12 milioane de lei. Pânã sã renunțe francezii și grecii la contract, CNADNR expropriase 32 hectare de teren.

De asemenea, pentru lãrgirea centurii de sud a Capitalei, Guvernul a dat, în 2010, o hotãrâre prin care aloca suma de 71,6 milioane de lei pentru realizarea exproprierilor. La mai bine de doi ani de la licitarea contractelor pentru modernizarea ºi lãrgirea la patru benzi a centurii de sud a Bucureºtiului, CNADNR a constatat cã nu are bani suficienþi pentru a mai construi câte o bandã pe sens ºi a decis ca lãrgirea sã se facã doar în zona intersecþiilor.

Îmbogãțit din exproprieri

Nici pe Coridorul IV exproprierile nu s-au fãcut fãrã scandal și acțiuni în instanțã. Unul dintre principalii beneficiari ai exproprierilor în vestul țãrii este omul de afaceri Adrian Luca. Acesta a obținut pentru loturile sale de pãmânt deținute pe traseul autostrãzii Arad-Timișoara câteva milioane de euro, susțin surse din companie. Potrivit unei informãri oficiale a CNADNR, valoarea terenurilor expropriate pentru realizarea autostrãzii date în circulație în luna decembrie a anului trecut se ridicã la 76,34 milioane de lei, respectiv 18,1 milioane de euro (la un curs mediu de 4,2099 lei pentru un euro, valabil pentru anul 2010, n.r).

Probleme existã și pe segmentul Orãștie-Sibiu, unde inițial Compania de Autostrãzi estimase cã va cheltui cu exproprierile circa 200 de milioane de lei. Actul normativ care a trecut de Guvern prevede însã suma de 17,07 milioane lei pentru exproprierea terenului. La finalul anului trecut, mai multe persoane pe terenul cãrora au intrat utilajele s-au plâns cã nu și-au primit banii. „Pot sã vã spun cã pe acest tronson în comunele Miercurea Sibiului ºi Apoldu de Jos se vor constitui comisiile de verificare a dreptului de proprietate, urmând ca, dupã parcurgerea paºilor legali, cei expropriaþi sã îºi primeascã banii“, declara șefa de la Autostrãzi la finalul anului trecut.


"Terenurile (expropriate inutil de pe Autaostrada Braºov-Borº - n.r.) pot fi utilizate pentru dezvoltarea ulterioarã a autostrãzii de la douã la trei benzi pe sens". Daniela Drãghia, director general, CNADNR

8,2 mil. lei a cheltuit CNADNR pentru a expropria 460.786 mp. Terenurile nu au mai fost însã folosite pentru realizarea Autostrãzii Transilvania

Sursa: www.capital.ro