|
|
|
|
|
|
|
|
|
Publicitate
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Constructorii de autostrazi invoca nefinalizarea exproprierilor pentru a obtine despagubiri |
Interviu cu Stefan Szobotka, director comunicare si relatii internationale al Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR)
Top Business: In ultima vreme, Ministerul Transporturilor a fost acuzat ca a intarziat nepermis de mult constructia unor drumuri si autostrazi. Din ce motiv s-au finalizat doar cativa km de autostrada in acest mandat?
Stefan Szobotka: Mai intai trebuie sa va spun ca in anul 2000 s-au alocat pentru constructia de drumuri nationale si autostrazi numai doua milioane de euro, reprezentand echivalentul a 400 de metri de autostrada. Anul acesta dispunem de 600 milioane euro si este primul an in care finantarea proiectelor de infrastructura majora se apropie de necesar. De asemenea, tot in 2008 CNADNR a depus impreuna cu Ministerul Transporturilor cereri pentru finantari europene de peste 500 milioane euro, dintr-un buget total alocat infrastructurii de transport pentru Romania de 2,2 miliarde euro.
Un alt impediment in finalizarea constructiilor a fost inexistenta etapelor preliminare si aici ma refer la: studiul de fezabilitate care dureaza un an si jumatate, perioada de achizitie legala, cererea de finantare care poate avea ca termen un an sau doi, licitatia pentru constructie si apoi proiectarea care se poate intinde pana la un an si jumatate. Urmeaza procesul de expropriere, de deminare, de mutare a utilitatilor si de descarcare arheologica. Cele patru etape necesare pana la demararea constructiilor inseamna jumatate din termenul alocat unui proiect de constructie. In strainatate, perioada de pregatire insumeaza 4-6 ani, din cei 8-9 ani necesari realizarii unei autostrazi.
T.B.: Deseori s-a invocat imposibilitatea realizarii exproprierilor in conditiile prevazute in grafic, din cauza numeroaselor procese deschise in instanta de catre proprietarii de terenuri. Este aceasta o problema reala?
S.S.: De obicei, acesta este un pretext al constructorilor generat de alte cauze: se grabesc sa vina la licitatii oferind preturi foarte bune, dupa care cauta sa obtina un fel de despagubiri. Asa ne trezim cu tot felul de plangeri, precum ca in zona X unde vrea el sa lucreze nu e expropriat terenul. Este fals, intrucat ar putea sa lucreze in alte zeci de locuri, daca intr-adevar plangerea sa ar fi reala.
Intarzierile sunt cauzate de alte probleme. Nu exista un cadastru general, informatiile pe care le primim de la primarii despre planurile parcelare si titlurile de proprietate sunt eronate. De asemenea, nu a fost aplicata definitiv decizia de punere in posesie, ca atare terenurile intra intr-un alt tip de litigiu, decat cel pe care l-am avea noi cu eventualii proprietari nemultumiti de pretul oferit. Mai mult, uneori se intampla sa nu avem nici banii pentru despagubiri, prevazuti in hotararile de guvern. In momentul de fata, in Parlament exista un proiect de lege care asigura o accelerare a exproprierilor. Concret, printr-o hotarare de guvern se poate asigura un numar mai mare de exproprieri.
T.B.: Cum se realizeaza exproprierea?
S.S.: Pentrui fiecare proiect noi externalizam serviciul de expropriere la un birou de avocatura. Acesta identifica proprietatii, intocmeste documentatia si angajeaza un evaluator din Corpul Evaluatorilor Independenti. Se stabileste pretul mediu de tranzactionare, se publica hotararea de guvern cu numele tuturor proprietarilor, iar banii destinati despagubirilor stabilit prin lege sunt depusi la CEC pe numele proprietarilor. Din acel moment, noi putem intra pe teren.
T.B.: Daca proprietarul cere in instanta de judecata un pret mai mare pe terenul sau, lucrarile de constructie se sisteaza?
S.S.: Proprietarul ne poate actiona in instanta daca nu e multumit de cuantumul despagubirilor si noi putem sa pierdem sau sa castigam, dar acest lucru nu afecteaza dezvoltarea proiectului. Ideal ar fi sa avem o lege in care pretul terenului sa fie fix, asa cum exista in Spania.
Noi nu sistam lucrarile, intram pe teren din momentul in care banii au intrat in contul proprietarului. De asta nu este un proces de negociere, ci de cumparare. Ar fi absurd ca fiecare proces sa opreasca constructia de infrastructura majora.
T.B.: Terenurile fac obiectul si unor specule imobiliare, proprietarii sperand la despagubiri interesante.
S.S.: Am observat ca locurile care devin interesante imobiliar sunt nodurile din jurul oraselor, pentru ca acolo foarte multa lume viseaza ca o sa existe o explozie imobiliara. Eu as fi mult mai prudent in acest tip de investitii, pentru ca, asa cum se intampla acum cu locuintele, si spatiile industriale vor ajunge la un nivel redus de profitabilitate, deoarece ne-am intins mai mult decat aveam nevoie.
In concluzie, proiectele de autostrazi in Romania reprezinta ceva nou. Nu ne putem compara cu Germania care are experienta in acest domeniu de peste 100 de ani. La noi, in ultimii 30 de ani s-au construit numai 270 km de drumuri, dar astazi avem in constructie aproape 60 km la Cluj, circa 80 km la Oradea si inca 60 km intre Bucuresti si Ploiesti. Anul viitor vom avea peste 500 km de autostrada in lucru. Etapele precedente unei constructii s-au realizat in mare parte in ultimii doi ani, din acest motiv nu avem inca acele autostrazi mult asteptate.
sursa: topbusiness.ro
|
| Pentru a adauga gratuit o stire pe site-ul www.infoconstruct.ro click aici.
|
Vezi toate stirile
|
|
|
|
|
|
|
|
