Zece materiale de constructii inovatoare

Ciment care poate genera lumină? Beton pentru viitoarele construcții de pe planeta Marte? Lemn translucid? Mobilier biodegradabil? Cărămizi absorbante de poluare? Trebuie să recunoaștem că, la prima vedere, toate acestea par a fi SF, dar acestea sunt doar câteva dintre proiectele de cercetare care se derulează astăzi, pe glob, menite a revoluționa industria construcțiilor și a o duce la …nivelul următor! Pentru că, în următorii 10 ani, 18 de miliarde de metri pătrați vor fi proiectați de arhitecți pentru a adăposti 1,5 miliarde de oameni! Iar, pentru toate aceste viitoare proiecte, trebuie materiale noi, revoluționare. Tocmai de aceea, publicația ArcDaily a realizat recent un top al celor mai inovatoare materiale de construcții. Vă prezentăm în continuare, topul realizat de specialiștii de la ”ArcDaily”:

1-Lemnul translucid, un material nou

Un grup de cercetători de la Institutul Regal de Tehnologie KTH, din Stockholm, a dezvoltat recent un material nou, numit Lemnul Optic Translucid (TW), material care ar putea avea un impact semnificativ asupra modului în care se realizează proiectele arhitecturale. Potrivit unui articol publicat recent în revista de specialitate ”Biomacromolecules”, editată de American Chemical Society, materialul este realizat printr-un proces care elimină chimic lignina din lemn, iar rezultatul este că lemnul devine foarte alb. Substratul poros care rezultă este impregnat cu un polimer transparent, ceea ce duce la îndepărtarea proprietăților optice.

2-Pereții care înlocuiesc instalațiile de aer condiționat

O echipă de cercetători de la Institutul de Arhitectură Avansată din Catalonia, condusă de Areti Markopoulou, a creat un nou material, numit Hydroceramics. Acesta este alcătuit din bule de hidrogel care pot reține până la de 400 de ori, volumul lor în apă. Datorită acestei proprietăți, sferele absorb lichidul și, în zilele fierbinți, conținutul lor se evaporă, reducând temperatura din întregul spațiu.

3-Acoperișuri din țigări

Cercetătorii de la Royal Melbourne Institute of Tehnology (cunoscut sub numele de Universitatea RMIT) au dezvoltat o tehnică pentru fabricarea de cărămizi, folosind….mucurile de țigară! Echipa de cercetători condusă de dr. Abbas Mohajerani a constatat că mucurile de la țigări fac cărămizile să fie mai eficiente, întrucât gunoiul produs de un om poate deveni material de construcție pentru un alt om! În plus, realizarea cărămizilor din lut, având un procent de mucuri de țigară în compoziția lor, ar putea compensa complet producția anuală de țigări la nivel mondial, dar ar avea avantajul că ar duce și la realizarea unei cărămizi mai ușoare și mai eficiente.

4-Polietilenă de înaltă densitate

Doi cercetători din Franța au realizat un nou material de construcții pe bază de polietilenă de înaltă densitate. Pentru a demonstra calitățile de necontestat, ei au construit doi piloni plutitori. Modul în care au fost construiți pilonii plutitori ai lui Christo și Jeanne-Claude: piesa constă dintr-o pasarelă de 3 kilometri, învelită în 100.000 de metri pătrați de pânză galbenă și un sistem plutitor de andocare, care este compus din 220.000 de cuburi de polietilenă de înaltă densitate.

5-Beton pe bază de sulf

Va fi acesta betonul folosit pentru a construi pe Marte? Presupunând că atunci când vom coloniza, în sfârșit, planeta Marte, apa va fi una dintre cele mai valoroase resurse ale noastre. Echipa de cercetători de la Universitatea Nortwestern a căutat o alternativă la realizarea clasică a betonului și a compoziției acestuia. Cercetătorii au optat pentru o tehnologie care a fost în curs de dezvoltare încă de la începutul anilor 1970: betonul pe bază de sulf. Nori AO și SEArch au câștigat concursul NASA Mars Habitat cu un proiect de casă, realizat în tehnologia 3D, din gheață.

6-Cimentul care generează propria lumină

Ca răspuns la noile modele de construcție, dr. José Carlos Rubio Ávalos de la UMSNH din Morelia a dezvoltat un ciment cu capacitatea de a absorbi și de a radia energia luminii, pentru a oferi un beton cu mai multă funcționalitate și versatilitate, din punct de vedere al eficienței energetice.

7-Cea mai ușoară armare anti-seismică din lume

Compania japoneză Komatsu Seiren Fabric Laboratory a creat o nouă fibră termoplastică de carbon, denumită CABKOMA Strand Rod. Fibra de carbon este acoperită cu fibre sintetice și anorganice, apoi este acoperită cu o rășină termoplastică. Noua fibră, creată de C Kengo Kuma, a fost testată déjà pe exteriorul sediului companiei din Japonia.

8-Mobilierul biodegradabil

V-ați gândit vreodată ce se întâmplă dacă scaunul dumneavoastră ar fi fabricat din compost? Aceasta este întrebarea la care specialiștii au răspuns, după o serie de experimente cu bănci produse biologic, care sunt cultivate, mai degrabă decât să fie produse. Două firme, Terreform ONE și Genspace au dezvoltat împreună, două scaune bioplastice prin procese similare: primul, un lounge de șezut,care este format dintr-o serie de nervuri albe, asamblate într-o formă parametrică, cu un vârf amortizat. Cel de-al doilea, este un scaun pentru copii, alcătuit din segmente care se îmbină și care pot fi utilizate pentru a răsuci scaunul în diferite forme și poziții.

9-Cărămizi absorbante de poluare

Breathe Brick este proiectat să facă parte dintr-un sistem de ventilație normal al clădirii, cu o fațadă din cărămidă dublă, cu cărămizi specializate în exterior, completată de un strat interior, care asigură o izolație standard. Conceptul Breathe Brick, așa cum este el denumit, se bazează pe tehnologia Cyclone Filtration, o idee preluată de aspiratoarele moderne, care separă particulele grele de praf contaminat și le pasează într-un dispozitiv detașabil, la baza peretelui.

10-Betonul care se repară singur

Formula dezvoltată de TU Delft este foare complexă, întrucât nu se reduce doar la reparația daunelor estetice ale betonului, pentru că, dacă fisurile din beton se măresc, ele permit trecerea apei și corodarea oțelului armat. Acest fapt, nu numai că duce la compromiterea calităților mecanice ale structurii, dar, de asemenea, îi obligă pe ingineri să utilizeze cantități mai mari de oțel armat în calculele lor, ceea ce duce, în final, la creșterea costurilor finale de producție.