În România, conștientizarea eficienței clădirilor verzi și a materialelor de construcție durabile a crescut semnificativ în ultimii 10 ani. Primele certificări LEED și BREEAM au apărut în 2008-2009, având în prezent 93 de clădiri certificate, 39 BREEAM, 21 LEED și 3 DGNB și peste 4600 de case și apartamente certificate sau în curs de desfășurare în cadrul sistemului de certificare GREEN HOMES dezvoltat de Consiliul pentru Clădiri Verzi din România pentru sectorul rezidențial (RoGBC, 2017). Dar, care este structura consumului de materiale durabile? O analiză foarte interesantă o putem găsi în studiul cu titlul  ”The Most Used Materials in Romania Constructions Sector”, elaborat de Comisia Europeană în cadrul unui program Erastmus. Boom și adaptare La scurt timp după afilierea la UE, România a cunoscut un boom imens în dezvoltarea imobiliară cu extinderi urbane, proiecte de construcții cu volum ridicat și calitate scăzută și degradare severă a mediului. Volumul lucrărilor de construcții din România a înregistrat o creștere de 9,9% numai în primele nouă luni ale anului 2015, iar creșterea a fost exponențială, de la an la an. Acum, în anul 2021, România se clasează pe locul 2 în Uniunea Europeană ținând cont de ritmul de dezvoltare al sectorului. În acești ani au fost eliberate sute de mii de autorizații de construcție pentru clădiri rezidențiale. Dezvoltatorii imobiliari au lansat noi clădiri de birouri, mall-uri și parcuri industriale în România, cu o suprafață cumulată de peste 7.000.000 mp, în urma investițiilor totale de peste cca 7 miliarde de euro. Însă, din păcate, în perioada de creștere a existat puțină sau nu a existat nicio îngrijorare cu privire la tipul materialelor de construcție utilizate, principalele obiective pentru majoritatea dezvoltatorilor fiind materiale ieftine și forță de muncă și valori mari ale locuințelor de pe piață, profitul fiind principala prioritate, iar polistirenul principal material izolant. Acest lucru s-a produs în principal ca urmare a subvențiilor de bani publici către așa-numita termoizolație a clădirilor de apartamente rezidențiale sprijinite de Ministerul Dezvoltării și lobby-ului în creștere al industriei polistirenului. Puțină istorie Criza financiară a lovit România cel mai mult între anii 2009 și 2012. Aceasta a influențat sectorul construcțiilor prin încetinirea afacerilor și prin însămânțarea interesului anumitor investitori pentru îmbunătățirea și tranziția către clădiri mai bune și mai verzi (RoGBC, 2017). Însă, îmbunătățirea eficienței energetice, inclusiv a clădirilor, a devenit un obiectiv strategic al politicii energetice naționale din România, în principal, datorită presiunii de la Bruxelles. Din ce în ce mai mult, tema eficienței energetice în clădiri a fost luată în considerare la construirea de noi parcuri rezidențiale, clădiri de birouri, facilități comerciale și industriale (FRD Center Market Entry Services, 2016). În 2014, Consiliul pentru construcții verzi din România a dezvoltat o certificare cuprinzătoare, dar cuprinzătoare a Green Homes, pentru a evalua și recunoaște cele mai performante proiecte rezidențiale utilizând principiile construcției durabile. Certificarea a recunoscut materialele de construcție locale, accesibile, naturale, durabile și netoxice printr-o schemă care a evaluat performanța sustenabilității produselor de construcție publicată într-un director de pe site-ul oficial RoGBC denumit GREEN HOMES Approved products (RoGBC, 2017). Crește cererea de clădiri performante În prezent, piața are o cerere tot mai mare de clădiri de înaltă performanță care utilizează cherestea certificată FSC, produse de construcții responsabile certificate BES 6001 relevante pentru produse de la produse de fundație precum ciment și oțel până la țevi de beton sau materiale de construcții aprobate de GREEN HOMES. Mai mult, la sfârșitul anului 2016, Ministerul Mediului a lansat un program de subvenționare care acordă până la 10 000 de euro pentru locuințele care utilizează materiale organice naturale pentru a sprijini dezvoltarea de produse precum izolația de cânepă și beton de cânepă, lână de oaie, reciclată cottondenim, plută, izolație de celuloză și alte produse naturale izolante organice similare (The Environmental Fund, 2016). Acest lucru a contribuit la creșterea gradului de conștientizare și, de asemenea, la stabilirea unor obiective de performanță mai ridicate în materie de durabilitate pentru construcția de clădiri rezidențiale și case. De asemenea, un al doilea program lansat de Ministerul Mediului sprijină companiile în achiziționarea de tehnologii pentru producția de materiale naturale-organice. În 2016, Institutul pentru Studii Urbane (URBAN - INCERC) a emis prima certificare de testare tehnică pentru HEMPCRETE și a fost lansat un concurs de către compania producătoare care a oferit gratuit material de cânepă pentru o singură casă. Au participat peste 30 de concurenți și sute s-au arătat interesate de utilizarea produsului. Industria polistirenului, o putere de luat în calcul Cu toate acestea, la începutul anului 2017, industria polistirenului, stabilită de mult în România, cu peste 100 000 de persoane care lucrează în acest sector, a atacat recentele schimbări de perspectivă promovate de autoritățile centrale române. Principalul lor succes a fost eliminarea vatei minerale de pe lista materialelor durabile promovată de Ministerul Mediului, argumentând că vata minerală conține compuși toxici precum formaldehida. Ministerul Mediului nu a putut argumenta împotriva acestor acuzații din cauza ofertelor foarte limitate pe piață de vată minerală gratuită cu formaldehidă. Furnizorii de soluții aprobate RoGBC GREEN HOMES au recunoscut performanța ecologică pentru 46 de companii care oferă produse și servicii ecologice și este principalul director din România axat pe evaluarea și promovarea materialelor de construcție verzi (GREEN HOMES, 2017). Legislația locală și directivele europene precum Directiva-cadru privind deșeurile (2008/98 / CE) necesită măsuri semnificative de recuperare și reciclare a procesului de construcție. Până în 2020, constructorii au fost nevoiți, de exemplu, să redirecționeze cel puțin 70% din deșeurile din construcții și demolări de la depozitele de deșeuri. Strategiile europene către o economie circulară propun acțiuni și stimulente pentru statele membre să se deplaseze rapid în această direcție. În același an, 2016, legislația nZEB pentru eficiență energetică a fost aprobată de guvern cu obiective ambițioase pentru 2020. De asemenea, un nou standard îmbunătățit de securitate și siguranță - Indicativ P-118/2016, care exclude toate materialele care se află sub clasa A securitatea materialelor izolante a fost lansată în dezbatere publică la sfârșitul anului 2016. O clasă rezistentă la foc include vată de piatră și exclude polistirenul, care a încălzit din nou dezbaterea cu proteste din industria polistirenului (Ministerul Dezvoltării, 2016). Sprijinirea economiei circulare Tocmai de aceea, grupul de acțiune RoGBC participă în prezent la numeroase acțiuni de sprijinire a unei economii circulare prin promovarea reducerilor impozitului pe proprietate pentru clădirile care ating obiectivele de performanță ecologice, programul său Green Homes & Green Mortgage și implicarea în trei proiecte susținute de Comisia Europeană care vizează evaluarea deșeurilor și a materialelor de construcție și îmbunătăţire. Unul, în special, BUILD UPON, un proiect european finanțat de Programul de cercetare și inovare Orizont 2020 care include consilii de construcție ecologică din toată Europa, a reușit să colaboreze cu guvernul, academicienii, ONG-urile, industria și cetățenii pentru a îmbunătăți proiectarea și implementarea strategiilor naționale de renovare. RoGBC a organizat un set colaborativ de recomandări în Declarație în 10 puncte, cu recomandarea nr. 7 fiind: ”Strategia trebuie să protejeze natura fragilă și resursele naturale ale României prin practici de construcție durabile și abordări de„ economie circulară ”care deconectează creșterea economică de distrugere și lipsă”. La nivel comunitar, mai multe municipalități au adoptat metodologia ”zero deșeuri”, cu soluții de reutilizare și reciclare a deșeurilor de construcții în centrele comunitare miniere urbane, sisteme de proiectare ecologică și certificare a clădirilor ecologice și promovarea programelor de sprijin pentru produse naturale - materiale organice. În zona comercială, cea mai nouă tendință este revitalizarea urbană și reconversia spațiilor industriale. Peste cinci astfel de proiecte sunt programate să devină certificate LEED sau BREEAM în 2017 - 2018. De asemenea, Guvernul a inclus în program reabilitarea siturilor contaminate (terenuri industriale). Evaluarea materialelor Fondul locativ din România este foarte vechi, aproximativ 60% din totalul spațiilor locative fiind construite înainte de 1977. Dacă durata normală de viață a unei clădiri este de 50 de ani, atunci se poate spune că în România casele au depășit viața și sunt expuse degradării accelerate. În timp ce prețurile pentru casele noi sunt încă ridicate, populația se va concentra pe renovarea caselor vechi sau va construi o casă nouă, de obicei pe cont propriu. În ceea ce privește stocul de clădiri nerezidențiale (comercial, logistic, industrial, hotelier), România este cu mult în urmă față de alte țări din regiune, deci există un mare potențial de dezvoltare. De obicei, clădirile au fost construite în zone fără perspectivă de dezvoltare, fără a studia nevoile pieței și puterea de cumpărare durabilă, motiv pentru care este necesar să gândim din nou mai multe proiecte. Facilitățile industriale vor continua să fie căutate, deoarece există facilități care ar trebui mutate în afara orașului. Magazinele cu lanț deschid încă locații noi. Construcția rezidențială a fost în ultimii ani principalul motor pentru creșterea sectorului construcțiilor. Creșterea veniturilor, ratele mai mici ale împrumuturilor și sprijinul guvernamental continuu au avut un impact pozitiv asupra pieței rezidențiale din România. Structura consumului de materiale Materialele de construcție cele mai utilizate în România sunt betonul, zidăria, oțelul, cheresteaua, polistirenul, vata minerală, calcarul, țiglele ceramice, plăcile metalice, OSB, podeaua din lemn, PVC, fibrele de sticlă, asfaltul, șuruburile, elementele de îmbinare, electrozii de sudură, țevile și fitinguri, cărămizi refractare, antiacide, izolație, beton precomprimat, adezivi și vopsele COV, spumă poliuretanică, siliciu, cauciuc, panouri din gips-carton. Conform Ordinului Arhitecților (OAR), clădirile rezidențiale românești conțin următoarele materiale de construcție: ▪ Beton: reprezintă mai mult de 40% din greutatea angajaților în materiale de construcție. ▪ Betonul celular autoclavizat reprezintă mai mult de 25% din total materiale de construcție în greutate care concurează cu cărămizile (15-20% din totalul materialului utilizat în construcțiile de clădiri rezidențiale din România sau structura din lemn folosită pentru mai puțin de 10% din clădirile românești, în special pentru casele de vacanță din casele din mediul rural.) ▪ Polistiren - material sintetic utilizat în mod obișnuit ca material de izolare în România cu peste 80% din piața actuală la prețul redus și ușurința în procedura de instalare (Papp A. și 2016). ▪ Cartonul de gips este principalul material utilizat pentru finisajele interioare; ▪ Plăci ceramice și plăci metalice pentru acoperișuri. Plăcile metalice au câștigat o cotă de piață mai mare în ultimii 10 ani datorită costului mai accesibil și ușurinței de instalare; În cazul clădirilor comerciale, principalul material utilizat este metalul - peste 60% din volumul total de materiale de construcție utilizate și plăci de gips pentru interior. Iată însă ce se întâmplă pe fiecare segment în parte. Beton, ciment și agregate Betonul și sectorul agregatelor se confruntă cu mai multe probleme, cum ar fi: practicile pieței negre/gri, produsele sub standard, exploatările ilegale de materii prime sau problemele de mediu. În ultimii ani, au fost luate măsuri pentru îmbunătățirea situației, atât la nivel de autoritate, cât și la nivel privat. De asemenea, o schimbare a preferințelor utilizatorilor a ajutat la creșterea acestui sector: tot mai mulți utilizatori finali solicită ca betonul lor să fie livrat ca produs gata amestecat de către stații de beton specializate în loc să îl obțină la fața locului, cu ajutorul propriilor lor mai mult sau mai puțin instalații moderne. Cea mai notabilă acțiune întreprinsă pentru a asigura o calitate minimă a produselor oferite pe piață a fost implementarea ”Codului celor mai bune practici în producția de beton”. Codul a fost un proiect comun între instituțiile de stat și unele asociații profesionale cu scopul de a asigura standarde minime de siguranță pentru construcțiile noi din România (Marketscope, 2019). Iar, nevoia de beton crește odată cu creșterea puternică a sectorului construcțiilor din România. Betonul este un amestec de ciment, agregate și apă și, odată cu creșterea sectorului cimentului, crește și cel din beton. În producția de ciment, problemele de mediu și o piață subdezvoltată au fost problemele majore din ultimii ani. Starea tehnică și de mediu dintre fabricile din România a fost cu mult sub normele și reglementările europene și standardele internaționale conexe, în timp ce piața a fost subdimensionată. Situația s-a schimbat datorită investițiilor impresionante făcute de companii în ultimii ani. Astăzi, toate fabricile au autorizații de mediu integrate în conformitate cu legislația Uniunii Europene. În România, cimentul este utilizat în producția a trei categorii principale de produse (care conțin ciment în cote cuprinse între 10 și 20%):

• produse umede sau gata amestecate (beton, mortare și compuși pentru pături);
• produse compacte solide (AAC, produse prefabricate din beton - plăci de acoperiș, trotuare etc.);
• produse pulverulente solide (adezivi, tencuieli, mortare uscate și compuși autonivelanți etc.).

Principala utilizare în ceea ce privește volumul necesar este obținerea de produse umede sau gata amestecate (reprezentând aproximativ 75% din cimentul utilizat). Acești compuși au o utilizare mare în sectorul construcțiilor și sunt livrați deja pregătiți de stații specializate sau sunt amestecați la fața locului de către utilizatorii finali cu echipamente de amestecare proprii. Materiale de construcție a pereților Materialele de construcție a pereților utilizate în România sunt AAC și cărămizi din lut/ceramică, care reprezintă împreună aproape 80% din sectorul materialelor de construcție a pereților. O particularitate a sectorului construcțiilor din România este că, pe lângă cele două categorii majore de produse menționate mai sus și alte tipuri uzuale de materiale de construcție a pereților (de exemplu, cherestea, blocuri de beton, panouri prefabricate etc.), există două materiale de construcție a pereților care sunt produs și utilizat de artizanat, și anume lucrări cu spaliere și chirpici (utilizate în principal în zonele rurale sărace). Deși rolul lor nu trebuie neglijat, importanța relativă a acestor materiale este scăzută și cel mai probabil va continua să scadă (Marketscope, 2012). Cărămizi Sectorul cărămizilor a înregistrat rate de creștere mai puternice în ultimii ani în comparație cu AAC și a reușit să reducă diferența față de AAC. Cu toate acestea, AAC este încă soluția de construcție a zidurilor de alegere pentru structuri mai mari (în special în zonele urbane). În ceea ce privește materialele utilizate în construcția caselor, consumatorii par să prefere cărămizile, deși în ultimii ani, o parte din acest segment de consumatori pare să se fi concentrat pe AAC. Lemn Lemnul deține aproximativ 8-9% din piață și popularitatea sa este ușor în creștere (în special în zonele rurale cu risc scăzut de inundații și / sau risc ridicat de cutremur și pentru casele de vară / vacanță), deoarece este mai ieftin decât cărămizile și AAC (Marketscope , 2012). Panourile termoizolante sunt una dintre cele mai complexe soluții de construcție, întrucât îndeplinesc mai multe roluri: soluție de acoperire sau acoperiș, izolație termică, ignifugare etc. Acestea sunt denumite în mod informal panouri sandwich, deoarece sunt formate din două foi metalice zincate cu miez termoizolant (polistiren, vată minerală sau poli uretan). Datorită rapidității în asamblare, acestea reprezintă o soluție ideală pentru acoperirea pereților sau a acoperișurilor proiectelor nerezidențiale (centre logistice, clădiri industriale, centre comerciale). Materiale izolante Produsele oferite pe acest segment au deseori proprietăți de izolare multiple: - izolație termică (polistirenul și vata minerală sunt cele mai utilizate materiale) - hidro - acustice - izolație ignifugă. Piața a înregistrat rate de creștere mari în anii anteriori crizei și continuă să aibă un potențial ridicat datorită reglementărilor adoptate la nivelul UE care impune clădirilor să aibă un certificat de izolație termică. Acest document atestă eficiența termică a unei clădiri și va fi necesar atunci când vindeți un spațiu locativ. Clădirile noi și parcurile rezidențiale sunt proiectate pentru a fi eficiente din punct de vedere termic, dar există un număr mare de clădiri vechi care necesită renovare termică. În acest sens, în 2002 a fost inițiat un program guvernamental - reabilitarea fondului național de locuințe - prin care costul izolării clădirilor vechi a fost subvenționat de stat cu două treimi din valoarea totală. Programul nu a avut prea mult succes în ultimii ani. Cu toate acestea, noile reglementări care prevăd proiecte standard pentru diferite tipuri de blocuri și finanțarea prin fonduri europene au redus atât timpul, cât și banii necesari pentru aplicațiile la program. În România, există aproximativ 80.000 de blocuri (dintre care 50-60 mii trebuie reabilitate termic), dintre care doar aproximativ 1.000 - 2.000 au fost reabilitate prin acest program (Marketscope, 2019). Polistirenul și vata minerală Cel mai utilizat material termoizolant din România este polistirenul expandat (EPS). Al doilea este vata minerală, care ar putea fi sticlă sau bazaltică. Este de așteptat ca în anii următori să crească ponderea vatei minerale pe piața izolației termice. Deoarece cererea pentru sisteme de izolație a lânii va crește în principal din cauza proiectelor industriale și comerciale, comenzile EPS vor deveni mai mari, în special datorită lucrărilor de reabilitare termică a clădirilor de locuințe. Utilizarea produsului:

• polistirenul expandat are proprietăți de izolare termică și acustică și este utilizat pentru fațade tencuite, fațade ventilate, pereți exteriori și interiori, terase necirculate, cu trafic redus sau cu trafic intens, pardoseli încălzite, acoperișuri înclinate, pardoseli structurate în lemn;
• polistirenul extrudat este utilizat pentru izolarea termică a fundațiilor și a pereților de subsol, a pardoselilor încălzite / neîncălzite interioare / exterioare, fațadelor clădirilor noi sau renovate, acoperișurilor și teraselor, stâlpilor, grinzilor;
• vata minerală de sticlă este utilizată pentru izolarea termică și izolarea fonică a mansardelor, pereților exteriori, pardoselilor intermediare, pereților din gips-carton, sistemelor de construcții cu profil metalic sau echipamentelor industriale;
• vata minerală bazaltică este un excelent material termoizolant, de asemenea cu calități de ignifugare și izolare fonică, utilizat pentru clădiri (pereți exteriori și interiori, punți, mansarde și terase), clădiri industriale din beton armat sau metal;
• membranele bituminoase sunt utilizate pentru hidroizolarea fundațiilor, acoperișurilor, teraselor, acoperișurilor de grădină, acoperișurilor inversate sau curbate, pardoselilor metalice, parcării, pasajelor stradale, subsolurilor, podurilor, viaductelor, canalelor de scurgere, galeriilor și tunelurilor, canalelor de irigare, rezervoarelor, piscinelor .

Sisteme de ferestre Sectorul sistemelor de ferestre și uși izolatoare pentru tâmplăria sistemelor de ferestre și uși arată că clorura de polivinil (PVC) deține 70%, în timp ce profilele de aluminiu reprezintă 20-25% din piața totală și sunt urmate de lemn și alte materiale care contează pentru 5-10% (inclusiv aluminiu-PVC, polipropilenă etc.) (Marketscope, 2012). Cel mai frecvent utilizat profil este cel din PVC cu 5 camere cu gradul A (grosimea pereților exteriori ai profilului> 2,8 mm. Profilele din lemn sunt de obicei produse de ultimă generație datorită prețurilor ridicate și lipsei de tehnologie pentru liniile de producție automate. Plăci de acoperiș Există mai multe soluții de acoperiș utilizate pe piața din România: țiglă metalică și foi profilate, țiglă din beton, șindrilă bituminoasă și din fibră de sticlă, țiglă ceramică pentru acoperiș, acoperișuri bituminoase ondulate, șindrilă din lemn și, într-o oarecare măsură, carton asfaltat. Din aceste alternative, metalice sunt preferate plăci, plăci de beton, plăci ceramice, șindrilă bituminoasă și acoperișuri ondulate (Marketscope, 2019). Sectorul a înregistrat dinamici diferite pentru fiecare segment de componentă, plăcile metalice având cea mai mare creștere din ultimii ani. O mare parte a cererii pare să fie reprezentat de proiecte de renovare. Cu toate acestea, pare să existe un număr tot mai mare de proiecte de construcții începute recent pentru sectoarele industriale și agroindustriale ( hale de producție, depozite, ferme etc.). Oțel și elemente din beton prefabricat Sectorul elementelor structurale constă din componente prefabricate din clădiri din beton, cadre metalice structurale și soluții de placare. Aceste produse sunt concepute special pentru construcții comerciale, industriale sau de infrastructură și au avantajul unui asamblare rapidă. Acest lucru le face o soluție ideală pentru construcții, având în vedere condițiile din sectorul construcțiilor: lipsa lucrătorilor calificați și termenele scurte au făcut ca cererea pentru asamblarea rapidă a produselor de construcții să crească considerabil în ultimii ani. Materiale pentru pardoseli Produsele principale pentru pardoseli din România sunt gresie, parchet și covoare de la perete la perete. Produsele pentru pardoseli au înregistrat o scădere semnificativă în 2009 (aproximativ minus 30%), atât în ​​construcția de clădiri noi, cât și în renovări. În ultimii ani, tendința s-a oprit și acum există o ușoară îmbunătățire. În ceea ce privește segmentarea calității, majoritatea consumatorilor par să selecteze produse de piatră ceramică economie / buget, la un cost de vânzare cu amănuntul de 4 - 6 EUR / mp. Recent, consumatorii par să prefere plăci mari (20X40 cm sau 25X40 cm) în locul celor mici (20X20 cm sau 30X30 cm). De asemenea, majoritatea consumatorilor par să prefere plăci elegante, decorative, cu diferite culori sau decorațiuni (Marketscope, 2019). Produsele pentru pardoseli laminate nu sunt considerate ca făcând parte din sectorul parchetului, dar această soluție este încă preferată în România datorită bugetului redus necesar. Se estimează că pardoselile laminate dețin aproximativ 80% din totalul pieței de parchet. Deși se așteaptă ca ponderea acestui produs să scadă ușor, venitul românului mediu este încă prea mic pentru ca lemnul masiv să devină alegerea numărul unu în segmentul rezidențial. În consecință, vânzările masive de parchet din lemn sunt încă destul de modeste în România. În zonele rezidențiale sunt preferate unele produse: - parchetul laminat este soluția preferată pentru rentabilitate și ușurință în montare și întreținere; oferă, de asemenea, posibilitatea unor combinații „elegante” cu covoare mici; - covorul de la perete la perete este mai cald și absoarbe sunetul. Iar în zonele nerezidențiale produsele preferate sunt: ​​- covor de la perete la birou, hoteluri și centre de expoziții noi datorită proprietăților de izolare termică și fonică, varietății de modele și, uneori, prețului global mai mic; - plăci ceramice, PVC și alte soluții de pardoseli industriale în spații comerciale, spitale și alte locuri publice speciale, datorită întreținerii și prețului mai ușor. Problema costurilor În clădirile standard, care nu respectă o schemă de certificare a clădirilor ecologice, regula principală în alegerea materialului de construcție este costul. Cu toate acestea, în cadrul schemei de certificare a materialelor aprobate de GREEN HOMES, evaluarea include:

• Reciclabilitatea și compostabilitatea;
• Reparabilitate și reutilizare;
• Toxicitate și durabilitate.

Testarea termografiei și a COV la fața locului este obligatorie pentru toate clădirile de apartamente certificate GREEN HOMES.