Lucrările edilitare-Două studii de caz

Lucrările edilitare-Două studii de caz

De mult timp, lucrările edilitare, mai bine spus, cele care sunt finanțate prin grija primăriilor, pot face obiectul studiilor de caz, indiferent de pespectiva din care ele ar fi abordate. În ediția de față a revistei infoCONSTRUCT, vă propunem două teme care par difinitorii: Rețeaua de termoficare a municipiului București și Programul național de reabilitare termică a blocurilor. Am ales Bucureștiul spre exemplificare, pentru că ni s-a părut definitoriu pentru ce se întâmplă în întreaga țară.

Management de avarie

La vremea la care domnul Nicuşor Dan, primarul general ales al Capitalei, a fost rugat să spună ce soluții vede pentru ieșirea din dezastru a rețelelor de termoficare din București, acesta a spus că va face un management de avarie în ceea ce priveşte situaţia reţelelor de apă caldă și căldură, dar a avertizat că la iarnă vor fi sute de avarii:

”Avem o problemă de urgenţă care vine iarna asta. După cum ştiţi, ELCEN a informat că, din cauză că nu s-au făcut reparaţii în cursul acestei veri, cantitatea de apă pe care ei trebuie să o introducă în reţea este de trei ori mai mare decât în 2016 şi se apropie de limita de la care nu se mai poate. Deci noi trebuie să facem din momentul în care ajungem acolo un management de avarie.

Asta înseamnă să avem pregătite materiale pentru intervenţii de urgenţă, să avem pregătite echipe pentru intervenţii de urgenţă şi să avem pregătite detectoare de avarii care să facă astfel încât oamenii să se ducă precis la locul unde este avaria şi, în paralel, să facem o eşalonare corectă a oamenilor care sunt afectaţi. Asta este ce putem face iarna asta”, a spus Nicuşor Dan, citat de Agerpres, care a adăugat:

”O să fie sute de avarii, nu putem să le evităm. Totul este să intervenim cât mai repede pe ele şi să le spunem celor afectaţi cât timp durează”, a adăugat Nicuşor Dan.

La rândul său, domnul Claudiu Crețu, administrator special ELCEN, a declarat pentru Capital: ”Am spus că suntem aproape de colaps, într-o situație foarte dificilă, suntem în al 12-lea ceas. În ultimii ani s-a tot repetat că situația sistemului de termoficare al Capitalei este dificilă. Tot auzim asta în fiecare an, din pacate. Sistemul s-a degradat, nu au fost făcute reparații consistente. Și vara trecută am observat cu toții că a fost o problemă cu apa caldă. Din păcate, sezonul rece s-a apropiat, urmează încărcarea instalației de încălzire, și din păcate vor fi avarii și vor fi probleme”.

Ce se poate face?

Întrebat ce s-ar putea face, pentru a repune sistemul în funcțiune în condiții optime, domnul Gabriel Dumitrașcu, fost președinte RADET, a declarat la rându-i: ”Ce se poate face repede? Repede putem face o rugăciune, cum s-a făcut și anul trecut, și acum doi ani, ca sistemul să mai reziste. Și spun asta în cunoștință de cauză. În urmă cu cinci ani, am prezentat un plan coerent de abordare a renovarii sistemului de termoficare.

Din păcate, acest plan a rămas doar pe hârtie, la un an după acest plan, urmând insolvența RADET, cu tot ce se știe despre acest calvar. În momentul de față, lucrurile sunt într-o evoluție negativă și lucrul ăsta se constată de la iarnă la iarnă.

Dacă pierderea de apă brută din sistem era de aproximativ 800 de tone, vorbim de o medie zilnică în sezonul de iarnă 2015-2016, în ultima iarnă ea a depășit 2.000 de tone pe oră. Vă dați seama cât de gaurită este rețeaua, cât de neviabilă. E nevoie de o strategie coerentă, de un concept clar, care să răspundă nevoilor bucureștenilor de apă caldă și căldură, dar nu în condițiile de acum 30-40 de ani, ci în condițiile actuale.

Ce vrea bucureșteanul consumator? Să o aibă la dispoziție, să și-o poată regla, și să plătească un preț corect pentru ea. Plecând de la aceste așteptări, trebuie elaborată o strategie de remodelare și configurare a arhitecturii sistemului de termoficare din București. Personal sunt adeptul concurenței, în ceea ce înseamnă producția de energie termică. Deci alături de ELCEN și ceilalți doi producători de energie termică mai mici, trebuie să apară și alți producători privați, ppentru că doar prin concurență vom obține și suficiența cantității și prețul cel mai bun la consumatorul final. Și asta nu e treaba Primărie Capitalei, ci treaba capitalului privat, sau eventual a Ministerului Energiei.

Care e traba Primăriei?

Potrivit domnului Gabriel Dumitrașcu, treaba Primăriei Capitalei este să reabiliteze sistemul de transport și distribuție, care este un monopol natural, încredințat prin lege PMB:

”Au fost cârpeli, s-au făcut intervenții. Pe o haină veche mâncată de molii am pus două petice în coate. Termoenergetica e același RADET, dar cu altă denumire. Aceeași oameni, aceleași concepții, același mecanism funcțional. Dar haideți să vă spun de ce nu este viabil. ELCEN e în insolvență și are o situație financiară critică. Termoenergetica, la fel, deja e înființată de un an și are mari datorii la furnizorii de energie termică și care i-au prestat servicii. Au fost cârpeli, s-au făcut intervenții și le-am văzut cu toții, am văzut șantiere deschise pe magistralele RADET, dar ele n-au rezolvat decât probleme punctuale. Pe o haină veche mâncată de molii am pus două petice în coate.

Haina nu ne va ține cald la iarnă, deci nu s-a lucrat coerent, consistent, măcar să putem spune că tronsonul din Pantelimon sau Colentina este reabilitat și nu vor apărea probleme. Probleme vor apărea pe toată harta Bucureștiului, dar cu preponderență în sectoarele 2, 3, și 6, care vor fi cel mai grav afectate. Cu condiția de a avea un concept unitar de modernizare și reabilitare a rețelei, o reabilitare este posibilă nu mai devreme de 3 ani”.

Reabilitare, cu fonduri europene

Guvernul a decontat primăriilor din țară,  în cadrul programului de reabilitare termică, 7,2 milioane lei, în 2019, un avans de 30% față de anul precedent, care a fost cel mai prost de la înființarea acestei subvenții. Cu acești bani au fost eficientizate energetic doar 74 de blocuri. În aceeași perioadă, Primăriile Sectoarelor 3 și 6 din Capitală au obținut fonduri europene pentru 85 de blocuri. Anul trecut, primăriile au reușit să cheltuiască aproximativ doar o treime din fondurile alocate de stat programului de reabilitare termică și au finalizat 74 de blocuri cu 2.838 de apartamente, potrivit datelor transmise de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației (MLPDA) pentru Profit.ro.

Acesta este cel mai bun rezultat al ultimilor trei ani, însă vine pe fondul unei scăderi graduale abrupte a deconturilor, care a culminat în 2018 cu cel mai slab rezultat de la înființarea programului, în 2009, și până acum. Spre comparație, în 2010, anul cu cele mai multe reabilitări termice din istoric, au fost finalizate peste 22.000 de apartamente.  La începutul anului 2019, Ministerul Dezvoltării a propus finanțarea lucrărilor de execuție la 120 de blocuri, mult mai realist decât planul anului anterior, care vizase un număr dublu. Deși a redus la jumătate proiecțiile, a fost însă realizat doar 60% din plan. Oricum, planurile ministerului nu se mai întâlnesc de mulți ani cu realitatea.

Din 6.000 de apartamente planificate în 2017 s-au realizat abia un sfert, iar din cele programate pentru 2018, s-au realizat 3,3%.

Optimismul este în continuare mare, în cadrul ministerului, care, pentru acest an, estimează finalizarea a 156 de blocuri cu 9.845 de apartamente, în contextul în care bugetul alocat de stat acestui program a crescut de la 20 la 30 de milioane de lei. Dacă planurile vor deveni realitate, 2020 ar urma să aducă cel mai bun rezultat din ultimii 8 ani pentru programul de reabilitare termică. În paralel cu programul derulat de stat, primăriile pot solicita fonduri europene pentru reabilitarea termică a blocurilor de locuințe.

X X X

Din cele două exemple de mai sus, care vizează Bucureștiul, reiese o concluzie clară. În materie de lucrări edilitare, administrațiile locale au un rol cheie. De ele depinde aproape totul: evoluția domeniului, profitabilitatea companiilor de construcții care se angajează în astfel de lucrări, dar, mai presus de toate, bunăstarea cetățenilor.

infoconstruct