Strategia europeană pentru competitivitatea durabilă a sectorului construcțiilor

Strategia europeană pentru competitivitatea durabilă a sectorului construcțiilor

Sectorul construcțiilor joacă un rol important în economia europeană. Acesta generează aproape 10% din PIB și oferă 20 de milioane de locuri de muncă, în special pentru microîntreprinderi și întreprinderi mici.

De asemenea, construcțiile reprezintă unul dintre principalii consumatori de produse intermediare (materii prime, produse chimice, echipamente electrice și electronice etc.) și de servicii conexe.

Datorită importanței sale economice, performanța sectorului construcțiilor poate influența în mod semnificativ dezvoltarea economiei în ansamblu. Aceste aspect devin și mai importante din perspectiva noii politici a Uniunii Europene, ”Green Deal”, care, în viitorul exercițiu bugetar va determina presiuni asupra sectorului.

Ca atare, vă prezentăm extrase din documentul european, știindu-se faptul căRomânia și companiile de construcții din țara noastră trebuie să investească masiv în măsurile de prezervare a mediului și în transformarea acestei industrii într-o activitate cu adevărat durabilă.

Competitivitatea, determinată și de respectarea condițiilor de mediu

Competitivitatea întreprinderilor de construcții constituie o temă importantă nu numai pentru creșterea economică și ocuparea forței de muncă în general, ci și pentru garantarea durabilității acestui sector.

Sectorul ar putea contribui în mod semnificativ la crearea de locuri de muncă[1] prin intensificarea activității în unele domenii foarte promițătoare, precum renovarea de clădiri și în infrastructură, cu sprijin, de exemplu, prin politici adecvate de promovare a cererii, dar și de încurajare a investițiilor.

Astfel, sectorul construcțiilor joacă un rol important în punerea în aplicare a strategiei Europa 2027 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. În plus, Comunicarea Comisiei privind ”Foaia de parcurs pentru energie 2050”, subliniază că o mai mare eficiență energetică a clădirilor noi și a celor existente este esențială pentru transformarea sistemului energetic al UE. Un sector al construcțiilor durabil joacă un rol crucial pentru atingerea obiectivelor pe termen lung ale UE de reducere cu 80-95% a emisiilor de gaze cu efect de seră.

În conformitate cu foaia de parcurs pentru trecerea la o economie competitivă cu emisii reduse de carbon în 2050, contribuția rentabilă a sectorului clădirilor ar însemna o reducere de aproximativ 40-50%, în 2030, și de aproximativ 90% în 2050.

Investițiile necesare ar contribui în mod semnificativ la competitivitatea sectorului european al construcțiilor. De asemenea, sectorul are un rol important în adaptarea la schimbările climatice și la rezistența la catastrofele naturale și provocate de om prin promovarea investițiilor pe termen lung care vizează protecția împotriva catastrofelor naturale.

Provocări

Diversitatea activităților din cadrul fiecărei ramuri a sectorului construcțiilor conduce la o realitate contrastantă în privința aspectelor socio-economice, organizaționale, culturale și tehnologice și în privința adaptării la noile reglementări și oportunități de piață. Există provocări globale care pot deveni factori de creștere durabilă pe termen mediu, dacă în prezent sunt luate măsuri corespunzătoare.

Aceasta ar putea duce la dezvoltarea unei game de servicii menite să abordeze probleme precum sănătatea și siguranța, eficiența energetică, construcția ecologică, rezistența la dezastre, climatul interior, reutilizarea/valorificarea/reciclarea și proiectarea pe măsură (”design to fit”). Dacă sunt abordate în mod adecvat, aceste provocări ar putea, de asemenea, deschide noi oportunități de piață.

Ca răspuns la criză, unele țări au investit în pachete de stimulare, de exemplu prin investiții în proiecte de infrastructură anticipate, prin rate reduse ale TVA pentru construcții noi și/sau renovări de clădiri, prin rate preferențiale ale dobânzii la creditele ipotecare etc.

Cu toate acestea, numai acele abordări care includ măsuri menite să actualizeze competențele și calificările, care favorizează inovația și economia ecologică vor avea, de asemenea, efecte durabile asupra competitivității sectorului. Aceasta scoate în evidență necesitatea elaborării de politici adecvate care să stimuleze creșterea economică și ocuparea forței de muncă pe termen scurt, dar care să încurajeze în același timp o restructurare a sectorului de construcții pe termen lung.

Industria cu emisii scăzute de dioxid de carbon

Astfel cum s-a anunțat în reformarea directivei privind performanța energetică a clădirilor, introducerea de clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero va constitui o provocare majoră pentru sectorul construcțiilor.

Piața dispune de mai mulți ani pentru a se adapta, însă un sprijin este necesar pentru toți actorii de pe piață, de la organisme publice (care pentru punerea în aplicare necesită un avans doi ani), la întreprinderi de construcție, proiectanți, dezvoltatori etc. Adaptarea va fi de asemenea necesară în domenii precum structurile de finanțare, achizițiile, educația și marketingul.

În timp ce numărul de clădiri cu consum energetic redus este în creștere, masa critică nu a fost încă atinsă, iar eforturile de ameliorare a eficienței energetice și de integrare a surselor de energie regenerabile progresează lent. Punerea în aplicare a cadrului de reglementare, însoțită de politici fiscale adecvate, ar trebui să contribuie la atingerea masei critice.

De asemenea, în materie de renovare a unor clădiri existente, mai sunt multe de făcut pentru a spori economiile de energie. Mai mult, numărul de clădiri existente pentru care sunt în curs lucrări ample de renovare este relativ modest.

”Strategia pentru o energie sigură, competitivă și durabilă”, ”Foaia de parcurs pentru trecerea la o economie competitivă caracterizată prin emisii reduse de dioxid de carbon în 2050” și ”Foaia de parcurs privind eficiența energetică 2050”, au subliniat, prin urmare, necesitatea de a întări acțiunea în domeniul clădirilor, privilegiind în mod special renovările. Această abordare va trebui continuată.

La rândul lor, infrastructurile pentru transporturi au un impact imens asupra mediului, printr-un consum substanțial de energie și de materii prime și prin generarea unor mari cantități de deșeuri. Rețelele de infrastructură trebuie să-și aducă o contribuție majoră la construcția unei Europe mai durabile.

Strategia europeană pentru competitivitatea durabilă

Pentru a reacționa la principalele provocări prezentate anterior, a fost definită o strategie europeană pentru următorul deceniu. Strategia este menită să completeze strategiile elaborate de către înseși întreprinderile din sectorul construcțiilor pentru a-și îmbunătăți competitivitatea și să răspundă provocărilor societății. Această strategie se concentrează pe cinci obiective cheie:

-(a) promovarea unor condiții de investiții favorabile;

-(b) ameliorarea bazei capitalului uman din sectorul construcțiilor;

-(c) ameliorarea eficienței utilizării resurselor, a performanțelor de mediu și a perspectivelor comerciale;

-(d) consolidarea pieței interne pentru construcții;

-(e) întărirea competitivității la nivel mondial a întreprinderilor de construcții din UE.

Fiecare obiectiv răspunde unor provocări-cheie diferite. De exemplu, condițiile favorabile pentru investiții sunt necesare pentru stimularea creșterii, a cercetării și inovării și a economiei cu emisii scăzute de dioxid de carbon. În mod similar, un capital solid este esențial pentru îmbunătățirea performanței lanțului de valori și pentru adoptarea de soluții inovatoare, în special pentru o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon.

Pe de o parte, strategia propune recomandări care ar putea răspunde provocărilor economice și de ocupare a forței de muncă pe termen scurt și mediu cu care se confruntă sectorul construcțiilor. Pe de altă parte, strategia prezintă o serie de recomandări cu o perspectivă pe termen lung pentru a asigura efecte durabile pentru competitivitatea sectorului.

O nouă abordare

Noua propunere pentru o politica de coeziune a UE pentru perioada 2020-2030 pune un accent și mai mare pe sprijinirea investițiilor legate de obiectivele UE privind schimbările climatice și energie și sugerează să fie dublată practic suma alocată energiei durabile în perioada curentă.

Se propune ca o parte semnificativă a fondurilor structurale și a Fondului de coeziune să fie alocată investițiilor care sprijină tranziția către o economie cu emisii reduse dioxid de carbon, în special în domeniul eficienței energetice și al surselor regenerabile de energie, inclusiv pentru renovarea clădirilor, instrumentele financiare din domeniul infrastructurii urbane și al sectorului construcțiilor urmând foarte probabil să joace în viitor un rol mai important în investițiile adaptate care vizează sporirea eficienței energetice și sursele regenerabile de energie.

Dezvoltarea unei ”rețele centrale”, astfel cum a propus Comisia Europeană, asigurarea unor legături de transport multimodale eficiente între capitalele UE și alte orașe mari, porturi, aeroporturi și alte centre economice principale este esențială pentru economie.

Comisia Europeană a prezentat un nou pachet de măsuri, destinate să creeze un cadru favorabil pentru dezvoltarea rețelelor transeuropene de transport (TEN‑T). Acest pachet cuprinde orientările revizuite pentru rețeaua transeuropeană de transport, mecanismul denumit ”Connecting Europe Facility”, cu un buget total de 50 de miliarde de EUR, precum și o propunere pentru instituirea anticipată de obligațiuni de finanțare a proiectelor, împreună cu Banca Europeană de Investiții.

Obiectivul constă în finalizarea rețelei complete până cel târziu la 31 decembrie 2050, în timp ce rețeaua centrală trebuie finalizată cu prioritate până la 31 decembrie 2030.

Coridoarele rețelei centrale, astfel cum a propus Comisia Europeană, și ”platformele” acestora, vor reuni statele membre în cauză, precum și părțile interesate relevante, de exemplu administratori și utilizatori de infrastructură, în vederea asigurării coordonării, cooperării și transparenței. Pe lângă aceste propuneri, va fi necesară o minimă aliniere a procedurilor administrative naționale pentru a asigura punerea în funcțiune lipsită de probleme a tronsoanelor transfrontaliere ale rețelelor. 

Cercetarea și inovarea

Activitățile de cercetare și inovare ar trebui să combine activitățile axate pe tehnologie cu cercetarea socio-economică în instrumente bazate pe logica pieței și orientate către cerere (formare, achiziții publice, standardizare, asigurări etc.) în scopul de a accelera tranziția de la cercetare la exploatarea soluțiilor inovatoare.

Acest lucru ar necesita un parteneriat mai larg cu diferitele părți interesate în cadrul inițiativelor care vor fi finanțate prin diferite instrumente financiare ale UE în vederea lărgirii perspectivei de piață și atingerii masei critice.

În acest sens, inițiative în curs de desfășurare precum ”Energy-efficient Buildings Public Private Partnership” (parteneriatul public privat privind clădirile eficiente din punct de vedere energetic), ”Culture Heritage” (patrimoniul cultural), ”Smart Cities and Communities” (orașe și comunități inteligente) și ”reFINE” (”research for Future Infrastructure Networks in Europe” – cercetare pentru viitoarele rețele de infrastructură în Europa), ar putea reprezenta o bază relevantă pentru dezvoltarea unor astfel de parteneriate.

Politica de coeziune a UE poate oferi sprijin pentru cercetare și inovare în aceste domenii, în cadrul programelor naționale, și va continua, de asemenea, să se pună un accent puternic pe sporirea competitivității IMM-urilor, inclusiv în ceea ce privește utilizarea TIC.

În special, dezvoltarea unor strategii de inovare pentru specializarea inteligentă, astfel cum s-a propus de către Comisie ca o condiție prealabilă pentru utilizarea fondurilor structurale în următoarea perioadă de programare 2014-2020, va contribui la obținerea unui sprijin mai bine orientat din aceste fonduri structurale și la o abordare strategică pentru exploatarea potențialului de creștere inteligentă în toate regiunile.

Creșterea eficienței utilizării resurselor

Foaia de parcurs către o Europă eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor subliniază impactul semnificativ al sectorului construcțiilor asupra resurselor naturale, energiei, mediului și schimbărilor climatice.

Îmbunătățirile semnificative ale activităților și lucrărilor de construcții pe toată durata ciclului lor de viață au potențialul de a contribui la formarea unui sector al construcțiilor competitiv și la dezvoltarea de clădiri eficiente din punct de vedere energetic și al utilizării resurselor, toate clădirile având un consum aproape nul de energie și utilizând materiale eficiente din punctul de vedere al resurselor.

Îmbunătățirea activităților în construcții și lucrări de construcție deschide oportunități comerciale suplimentare, în special pentru IMM-uri, măsurile necesare putând depinde de condițiile locale și necesita soluții individuale.

Astfel cum s-a afirmat deja în Foaia de parcurs către o Europă eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor, Comisia va înainta în 2013 o comunicare privind clădirile durabile, în care vor fi definite și elaborate acțiunile de sprijinire a sectorului în care se utilizează resursele în mod eficient.

Pentru a permite o mai bună înțelegere și o utilizare pe scară mai largă a conceptului de construcții durabile, pentru produsele, procesele și lucrările de construcții vor trebui dezvoltați indicatori armonizați, coduri și metode de evaluare a performanțelor de mediu. Acestea ar trebui să asigure o interpretare coerentă și recunoscută reciproc a performanțelor și să mențină buna funcționare a pieței interne pentru produsele și serviciile de construcții.

Noi propuneri

Comisia va propune abordări în materie de recunoaștere reciprocă sau de armonizare a diferitelor metode de evaluare existente, cu scopul de a le face mai operaționale și mai accesibile pentru întreprinderile de construcții, pentru sectorul de asigurări și pentru investitori.

Această inițiativă se va sprijini pe platforme existente, precum rețeaua pentru sectorul construcțiilor a Comitetului european pentru standardizare (CEN Construction Network), pe linii directoare, precum Ghidul de analiză și evaluare a Centrului Comun de Cercetare (CCC) și pe proiecte de cercetare, precum ”SuperBuildings” și ”Open House”.

Această activitate va contribui la dezvoltarea unei abordări mai sistematice a evaluării caracterului durabil al proiectelor care urmează să fie finanțate prin programele de sprijin public, inclusiv la elaborarea de modele de analiză costuri-beneficii aplicabile la ansamblul UE.

Proiectele pilot dezvoltate în cadrul achizițiilor publice ecologice și al politicii regionale ar putea oferi autorităților de planificare și celor contractante instrumente adecvate, în special pentru renovarea imobilelor existente și modernizarea infrastructurii de transport.

În timpul consultării publice, unele părți interesate au declarat că unele proiecte de construcții pot fi obstrucționate prin procesul național de autorizare, de exemplu prin întârzieri din cauza opoziției publice, a unor probleme de expropriere și a necesității de a obține mai multe autorizații diferite inclusiv a celor legate de protecția mediului.

Au fost identificate probleme de această natură în contextul revizuirii actuale a directivei privind evaluarea impactului asupra mediului (EIM), care vizează, printre altele, simplificarea și raționalizarea procedurilor existente, și, prin urmare, va avea un impact pozitiv în această privință, deoarece EIM face parte din procesul de autorizare.

Cea mai mare parte a obstacolelor sunt rezultatul diferitelor dispoziții din legislațiile naționale și procedurile administrative care reglementează procedura de acordare a autorizațiilor.

Aceasta ar putea împiedica formarea unor condiții de concurență egale și difuzarea tehnologiilor ecologice. Întrucât este cunoscut faptul că aceste legislații includ adesea domenii care țin de competența exclusivă a statelor membre (de exemplu, problemele legate de dreptul de proprietate), Comisia va încuraja schimbul de informații și promovarea celor mai bune practici, de exemplu, prin adoptarea voluntară a unor coduri de conduită vizând chestiuni precum durata și etapele ale procesului de acordare a autorizațiilor sau cu privire la instituirea unui proces de arbitraj dintre administrații.

infoconstruct